Cand eram micuta imi doream un baiat cu care sa plimb catelul in parc, mai tarziu mi-am dorit unul caruia sa ii placa albastru si sa faca gard in culori sub balcon.
Mai tarziu barbatul perfect ar fi jucat biliard cu mine imbracati in pijamale dimineata tarziu, intr-o cabana de munte si iarna.
Mi-ar fi adus un protbagaj plin de zapada din locuri in care a inceput deja iarna, doar ca sa ne putem bate in plina toamna, sau mi-ar fi adus ciocolata cu zmeura seara cand verificam impreuna biletele la pariuri sportive.
Poate m-ar fi iubit la fel de tandru si langa o groapa de gunoi, sau am fi privit apusul intinsi pe o patura rosie la marginea unei garle mizerabile.
Barbatul dorit de mai tarziu inseamna cel ce fuge in miezul noptii in ger dupa pastile, si stie sa iti stearga parul dupa ce faceti impreuna baie.
Ar fi stat cu tine pana dimineata cand inveti, si ar face dragoste cu tine intr-o barca de salvamari in mijlocul oceanului, ori al noptii.
Acum…barbatul ideal e cel care nu uita sa iti zambeasca cand priveste inauntru prin ochii tai reci si incruntati de copil batran botos, si poate are curajul de a-si pune alaturi de tine dorinte atunci cand ti se dezlipesc stelutele de pe pereti. Iti va tine mana strans in buzunar in ploaie si frig si te va privi ore intregi cand stai sa adormi in fata lui.
Barbatul perfect e barbatul iubit, care adora sa bea cafeaua cu tine si in cea mai infecta parcare cu muncitori, iti arata toamna pe care o veti descoperi candva impreuna si adoarme soptindu-ti somn usorla ureche din alt pat.
Barbatul iubit te face sa razi cu ochii in lacrimi de crocodil si va fi acolo sa te inveleasca cand adormi spre dimineata.
Te va gasi intr-o multime de oameni si va sti ca esti doar a lui, e cel pe care il iubesti si te iubeste, chiar de ar fi sa se prabuseasca o lume intreaga in jurul vostru, a altoara, a ta, a lui sau poate chiar lumea voastra.
